Dictionar

Rezultate principale (Adami):

Adami

Parte de vorbire: vb. refl. (înv., pop.)
Origine: (Adam)

1. a ajunge în stare de beție, în urma consumării unei cantități de alcool; a se îmbăta.


Rezultate secundare (Adami):

Adamic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adamique, cf. Adam – numele primului om biblic)

1. care se referă la Adam, propriu lui Adam.


Adamism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)

1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.

2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.


Adamit, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. adamite)

1. membru al unei secte care pretinde găsește inocența lui Adam dinaintea păcatului și care, pretinzând imită nuditatea lui Adam, respinge utilizarea îmbrăcămintei în adunări; eretic, adept al adamismului.


Adamitic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. adamitique)

1. care se referă la adamiți, propriu adamiților.


Adamism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. adamisme)

1. doctrină a unor eretici din primele secole ale creştinismului, care apăreau goi în adunări; doctrina adamiților.

2. orientare în cadrul akmeismului, care manifesta preferinţa pentru elementul biologic primitiv.


Adamit, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. adamite)

1. membru al unei secte care pretinde găsește inocența lui Adam dinaintea păcatului și care, pretinzând imită nuditatea lui Adam, respinge utilizarea îmbrăcămintei în adunări; eretic, adept al adamismului.


Adamitic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. adamitique)

1. care se referă la adamiți, propriu adamiților.