OK
X
acetonemie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acétonémie)
1.
prezența
acetonei
sau
a
altor
corpi
cetonici
în
sânge.
acetoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acétose)
1.
boală
la
rumegătoare
determinată
de
prezența
în
exces
de
corpi
cetonici
în
organism.
cetogen, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cétogène)
1.
(despre
alimente)
care
favorizează
producerea
de
cetone.
2.
care
se
referă
la
formarea
corpilor
cetonici
(substanțe
care
provin
din
degradarea
albuminelor
și
a
grăsimilor)
în
organism.
3.
(sinon.)
cetoformator.
cetoliză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. cétolyse)
1.
(biochimie)
distrugere
a
corpilor
cetonici.
2.
(NOTĂ)
metabolismul
corpilor
cetonici
include
sinteza
lor
(cetogeneză)
și
catabolismul
lor
(cetoliză).
cetonemie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cétonémie)
1.
prezența
corpilor
cetonici
în
sânge.
cetoacidoză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. cétoacidose)
1.
(med.)
stare
patologică
caracterizată
prin
scăderea
rezervei
alcaline
a
sângelui
(exagerarea
patologică
a
acidității
sângelui),
cauzată
de
acumularea
în
organism
a
unor
substanțe
chimice
numite
corpi
cetonici,
cum
ar
fi
acetona,
acidul
beta-hidroxibutiric
și
acidul
acetilacetic;
acidocetoză.