Dictionar

adultomorfism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (adult + -morfism)

1. interpretare a comportamentului copiilor prin raportare la comportamentul adulților.
 

behaviorism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. behaviourism, fr. béhaviorisme)

1. concepție care consideră psihologia ca știință a comportamentului, ignorând conștiința; comportamentism.
 

behaviorist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. béhavioriste)

1. I. legat de behaviorism, psihologie bazată în primul rând pe observarea comportamentului.
2. II. adept al behaviorismului.
 

biopsihologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. biopsychology)

1. aplicarea principiilor biologiei la studiul proceselor mentale și al comportamentului; psihobiologie.
 

comportamental, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. comportemental)

1. care se referă la comportament.
2. (med.) terapie ~ă = metodă de tratare a tulburărilor psihice care vizează modificarea comportamentului.
 

comportamentism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. comportamentismo)

1. psihologie bazată în esență pe studiul comportamentului, reducându-l la un lanț de stimuli și răspunsuri, și respingerea introspecției; behaviorism.