Dictionar

electrifica

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. électrifier)

1. a introduce și extinde folosirea energiei electrice într-o regiune, întreprindere etc.
2. a dota cu instalații electrice; a înlocui un mecanism tradițional cu un mecanism electric.
 

electrificare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. électrification)

1. acțiunea de a electrifica și rezultatul ei; introducerea folosirii energiei electrice.
2. dotarea cu instalații electrice.
 

electrificat, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (v. electrifica)

1. adj. dotat cu instalații electrice; care are energie electrică.
2. s.n. electrificare.
 

metrou

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. métro)

1. linie ferată urbană (subterană) electrificată; vehicul care circulă pe o astfel de linie; metropolitan.
 

electrificare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. électrification)

1. acțiunea de a electrifica și rezultatul ei; introducerea folosirii energiei electrice.
2. dotarea cu instalații electrice.
 

electrificat, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (v. electrifica)

1. adj. dotat cu instalații electrice; care are energie electrică.
2. s.n. electrificare.