Dictionar

glasa

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. glacer)

1. a acoperi o prăjitură, o bomboană, un fruct sau o mâncare cu o glazură; a glazura.
2. a lustrui sau a apreta un obiect (de piele).
 
 

glazura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (după germ. glasieren)

1. a glasa (2)2. a emaila.
 

mascotă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mascotte)

1. ființă, lucru despre care se crede ar purta noroc.
2. prăjitură cu cremă de cacao, glasată cu ciocolată.
 

tutti-frutti

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it., fr. tutti frutti)

1. inv. cremă glasată din tot felul de fructe.
2. (fig.) amestecătură.