Dictionar

carbonar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. carbonaro)

1. membru al unei organizații revoluționare secrete din Italia, care lupta pentru izbânda ideilor liberale, pentru eliberarea și unificarea Italiei.
 

reușită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. riuscita, fr. réussite)

1. izbândă, succes, realizare.
 

succes

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. succés, lat. successus)

1. reușită, izbândă; rezultat bun.
2. cu ~ = cu rezultate bune.
3. primire favorabilă făcută de public unei opere literare, unui spectacol etc.
 

triumf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. triumphare, fr. triumphe)

1. celebrare a victoriei în Roma antică, din intrarea solemnă în oraș a generalului biruitor, însoțit de armata sa, de captivi și de prăzile făcute.
2. victorie, biruință (în război).
3. (fig.) succes moral, reușită, izbândă.
 

triumfa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. triumphare, fr. triompher)

1. a birui, a învinge.
2. (fig.) a reuși, a ieși învingător.
3. a se mândri cu o izbândă, a jubila.
 

victorie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. victoria)

1. biruință, izbândă (într-un război).
2. succes împotriva unui rival; reușită într-o competiție.
3. biruință a unei idei, a unui principiu etc.
4. rezultat deosebit obținut într-un domeniu de activitate.