Dictionar

liliacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. liliacées)

1. familie de plante monocotiledonate, erbacee și lemnoase: crinul.
 

liliachiu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (liliac + -iu)

1. de culoarea florii de liliac; violet-deschis; lila.
2. (var.) (înv., reg.) leliachiu, (înv., reg.) lilichiu, (înv., reg.) liliechiu, (reg.) lelichiu.
 

liliachiu; palid violet

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT liliaceus; liliacinus
2. FR lilas; liliacé
3. EN lilac; liliacinous; dull violet-blue
4. DE lila; lilafarbig; blaßviolett; blaßlila
5. RU лиловый; фиолетовый
6. HU lila színű, lilacin
 

liliacios, -oasă

Parte de vorbire:  adj. (învechit)  
Etimologie: (liliac + -ios)

1. (bot.) care aparține ordinului liliaceelor.
 

aloe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aloès, lat., gr. aloe)

1. plantă exotică din familia liliaceelor, din ale cărei frunze se extrage o substanță întrebuințată în medicină.
 

antocian

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthocyane)

1. pigment roșu, albastru, liliachiu sau verde, din frunze, petale și fructe.
 

asfodel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. asphodèle)

1. plantă bulboasă, din familia liliaceelor, cu flori albe.
 

asparagus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., fr. asparagus)

1. plantă ornamentală cu frunze foarte fine, din familia liliaceelor.
 

aspidistra

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. aspidistra)

1. plantă de apartament cu frunze late, lucioase, de culoare verde închis, din familia liliacee.
 

cheiroptere

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. chéiroptéres)

1. (zool.) ordin de mamifere care au aripi membranoase (reprezentanți: liliacul, vampirul et cetera); chiroptere.
2. (la sg.) animal care face parte din acest ordin.