Dictionar

 

aconit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aconit, lat. aconitum, gr. akoniton)

1. plantă veninoasă montană, cu flori albastre și frunze de un verde-închis; omag.
 

gențiană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gentiane, lat. gentiana)

1. plantă erbacee montană cu tulpina înaltă și cu flori mari, decorative, albastre sau galbene; ghințură.
 

PAGO- (1)

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr., engl. pago-, cf. gr. pagos „stâncă”)

1. „regiune submontană”.