Dictionar

exarh

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. exarque, lat. exarchus, gr. exarkhos)

1. titlu dat unor înalți demnitari din Imperiul Roman de Răsărit care guvernau provinciile din Italia, Africa etc. în locul împăratului de la Constantinopol.
2. căpetenie a unei biserici ortodoxe autonome.
3. organ bisericesc de inspecție pentru mănăstirile care aparțin de o eparhie ortodoxă.
 

limenarh

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. limenarcha, gr. limenarches)

1. supraveghetor al unui port în provinciile orientale ale Imperiului Roman.
 

vandeeu, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. vandéeu)

1. (locuitor) din Vandeea.
2. (răsculat regalist) din provinciile de apus din Franța în timpul Revoluției.