Dictionar

psihoterapie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. psychothérapie)

1. terapie bazată pe influențarea psihicului; psihoterapeutică.
 

grafoterapie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. graphothérapie)

1. psihoterapie care se bazează pe exerciții de scriere.
 

psihagogie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. psychagogie)

1. ansamblu de acțiuni și tehnici educative care urmăresc (re)modelarea conduitei morale a individului, potrivit cerințelor mediului social.
2. psihoterapie prin metode educative.
 

psihoanalgezie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. psychoanalgésie)

1. calmare a senzațiilor dureroase prin psihoterapie.
 

psihoterapeutic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. psychothérapeutique, /II/ germ. Psychotherapeutik)

1. adj. psihoterapic.
2. s. f. psihoterapie.
 

psihoterapic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. psychothérapique)

1. referitor la psihoterapie; psihoterapeutic.
 

sociodramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sociodrame, engl. sociodrama)

1. improvizație dramatică dată de membrii unui grup social, ca metodă de investigație sociometrică și de psihoterapie.