Dictionar

butanol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. butanol)

1. substanță din clasa alcoolilor, dizolvant servind pentru lacuri și intermediar în sinteze organice.
 

fluoren

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fluorène)

1. hidrocarbură aromatică polinucleară, folosită în diverse sinteze organice.
 

fotofază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. photophase)

1. stadiu de lumină al fotosintezei în care are loc desfacerea moleculei de apă sub acțiunea energiei luminoase absorbite, fixate și transformate de pigmenții clorofilei.
 

metiluree

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. méthylurée)

1. substanță chimică cristalină, folosită în sinteze organice.
 

nitrometan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nitrométhane)

1. nitroderivat al metanului, lichid uleios, incolor, folosit în unele sinteze organice.
 

paraacetaldehidă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. paraacétaldéhyde)

1. lichid incolor cu miros aromatic, obținut prin tratarea aldehidei acetice cu acid sulfuric sau acetic, în sinteze organice.