Dictionar

stomacal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. stomacal)

1. (anat.) care privește stomacul, care aparține stomacului; gastric, (înv.) stomahic.
2. (înv.) (med.) care facilitează digestia gastrică; (înv.) stomahic.
 

gastric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. gastrique)

1. al stomacului; din stomac, stomacal.
2. suc ~ = suc secretat de glandele din stomac cu rol în digestie.
 

holeră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., ngr. cholera, ucr. holera)

1. boală epidermică contagioasă, caracterizată prin diaree, vărsături, dureri stomacale, adesea mortală.
2. boală infecțioasă la păsări.
3. (fig.) ființă urâtă și rea.
 

ulcerocancer

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ulcéro-cancer)

1. cancer dezvoltat pe un ulcer (stomacal).
 

vomă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (voma)

1. expulzare pe gură a conținutului stomacal; vomare, vomitare, vomisment.
 

vomitare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vomita)

1. acțiunea de a vomita și rezultatul ei; vomare, vomă, vomisment.
2. evacuarea conținutului stomacal (parțial sau total) prin gură, în urma unei contracții violente.
3. (prin metonimie) materiile vomate.
 

stomachic

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n. (învechit)  
Etimologie: (fr. stomachique)

1. I. care ușurează activitatea mușchilor stomacali.
2. care este benefic pentru stomac, care favorizează digestia.
3. (desuet) legat de stomac; stomacal.
4. II. substanță benefică pentru stomac și care favorizează digestia.
5. (var.) stomahic.