Dictionar

ancestral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ancestral)

1. ereditar, de la strămoși; străvechi.
 

gerontolatrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (geronto- + -latrie)

1. cultul strămoșilor.
 

heterogenetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hétérogénétique)

1. (biol.) provenit din strămoși diferiți.
 

hominieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hominiens)

1. pl. grup de primate: omul fosil sau actual și strămoșii apropiați (gorila și cimpanzeul).
 

moa

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (germ. Moa)

1. (ornitologie) pasăre terestră mare (până la trei metri înălțime) asemănătoare cu struțul, incapabilă să zboare, originară din Noua Zeelandă și dispărută după sosirea strămoșilor maorilor; dinornis.
 

predecesor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. prédécesseur, lat. praedecessor)

1. s. m. f. cel care a precedat pe cineva într-o funcție, demnitate etc.; antecesor, precursor.
2. s. m. (pl.) strămoși, înaintași.