OK
X
timora
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (timorat)
1.
a
înspăimânta,
a
intimida.
timorare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (timora)
1.
acțiunea
de
a
timora
și
rezultatul
ei;
înspăimântare,
intimidare.
timorat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. timoré, lat. timoratus)
1.
stăpânit
de
teamă,
intimidat,
speriat.
intrepid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. intrépide, lat. intrepidus)
1.
care
nu
tremură,
care
rămâne
ferm
în
fața
pericolului;
cutezător,
curajos,
brav.
2.
(prin
ext.)
care
stăruie
în
ceva,
care
nu
se
lasă
abătut
de
neplăceri,
de
obstacole;
tenace.
3.
(var.)
(înv.)
întrepid.
4.
(antonime)
fricos,
laș,
timorat.
teroare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. terreur, lat. terror)
1.
frică,
groază,
spaimă
provocată
intenționat,
prin
amenințări
și
alte
mijloace
de
intimidare.
2.
asuprire
bazată
pe
intimidare;
timorare.
timorare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (timora)
1.
acțiunea
de
a
timora
și
rezultatul
ei;
înspăimântare,
intimidare.