Dictionar

aerobiont

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aérobionte)

1. (biol.) organism care poate supraviețui și crește într-un mediu care conține oxigen; organism aerob, oxibiont.
 

aerobionte

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (germ. Aerobionten, cf. gr. aer „aer” + bios „viață”)

1. (biol.) organisme a căror viață este condiționată de folosirea oxigenului liber din atmosferă (alge, bacterii, ciuperci etc.); oxibionte.
2. bacterii care nu pot trăi fără oxigen.
 
 

anaerobiont

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anaérobionte)

1. (biol.) organism anaerob, care este capabil trăiască într-un mediu lipsit de oxigen.
 

oxibiont

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. oxybionte)

1. (biol.) organism cu viața condiționată de folosirea oxigenului liber din atmosferă; aerobiont.