Dictionar

statism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. statisme)

1. însușirea a ceea ce este static.
2. (tehn.) proprietate a unui regulator de a asigura stabilizarea mărimii reglate.
 

clinostatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. clinostatisme)

1. ansamblu de modificări fiziologice și psihologice rezultate din poziția culcat a corpului.
 

eustatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. eustatisme)

1. variație a nivelului general al oceanelor, de natură climatică sau tectonică.
 

ortostatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. orthostatisme)

1. poziție verticală a corpului uman.
 

prostatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. prostatisme)

1. ansamblu de accidente determinate de hipertrofia prostatei.