Dictionar

mondial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. mondial)

1. care se referă la întreaga lume; răspândit, cunoscut în toată lumea.
2. (și s. n.) cu caracter internațional.
 
 
 

mondialitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mondialité)

1. caracterul a ceea ce este mondial.
 

mondializa

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. mondialiser)

1. a face devină mondial; a da un caracter, o dimensiune globală la ceva; a globaliza.