OK
X
disodont, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dysodonte)
1.
(despre
țâțâna
unei
cochilii)
cu
dinții
reduși
până
la
dispariție.
șarnieră
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. charnière)
1.
mic
dispozitiv
metalic
compus
din
două
piese
articulate
între
ele
pe
un
ax,
una
putând
fi
prinsă
pe
un
cadru
fix,
iar
cealaltă
pe
o
piesă
mobilă,
cu
scopul
de
a
permite
acesteia
o
mișcare
de
închidere
și
deschidere;
balama,
țâțână.
2.
articulația
celor
două
valve
ale
cochiliei
unui
lamelibranhiat.
3.
punct
de
joncțiune
al
unui
sistem
de
fortificații.
4.
regiune
în
care
se
racordează
cele
două
flancuri
ale
cutei
unui
strat
geologic.
5.
bandă
de
hârtie
gumată,
îndoită
în
formă
de
V,
cu
care
se
fixează
mărcile
poștale
în
albume.
ginglimoid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (cf. fr. ginglymoïde)
1.
(anat.)
care
este
în
formă
de
ginglim.
2.
(despre
articulații
anatomice)
în
formă
de
țâțână
sau
de
balama.