OK
X
ambiționa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ambitionner)
1.
tr.
a
trezi
ambiția,
dorința
de
a
face
ceva.
2.
refl.
a
fi
stăpânit
de
ambiție;
a
se
încăpățâna.
ambițios, -oasă
Parte de vorbire:
adj., s. m. f.
Etimologie: (fr. ambitieux, lat. ambitiosus)
1.
(om)
stăpânit
de
ambiție.
2.
(om)
încăpățânat.
mutism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. mutisme)
1.
muțenie;
(p.
ext.)
tăcere
încăpățânată.
obstina
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. s’obstiner)
1.
a
se
încăpățâna,
a
se
îndârji.
obstinație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. obstination, lat. obstinatio)
1.
faptul
de
a
fi
atașat
cu
încăpățânare
de
o
idee,
un
sentiment
et
cetera;
îndărătnicie,
tenacitate.
2.
calitatea
celui
care
este
atașat
de
o
idee,
un
sentiment
etc.
3.
(var.
înv.)
obstenație,
obstinațiune.
4.
(antonime)
inconstanță,
versatilitate.
perseverație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. persévération, lat. perseveratio)
1.
perseverare;
(spec.)
statornicie
în
anumite
acte,
gesturi
sau
atitudini,
repetate
cu
încăpățânare
exasperantă.