Dictionar

ghilotină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. guillotine)

1. instrument de decapitare dintr-un cuțit care alunecă pe două ghidaje peste gâtul celui condamnat.
2. (poligr.) mașină de tăiat hârtia.
3. foarfece pentru tăiat foi de tablă.
 

neseser

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nécessaire)

1. trusă mică de voiaj care cuprinde cele necesare pentru îngrijirea corpului (săpun, perii, foarfece).
 

secator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sécateur, rus. sekator)

1. foarfece de grădinar.
 

croitor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (croi + -tor)

1. meseriaș sau muncitor care croiește și coase haine.
2. (entom.) gândac mare, cu coarne lungi în forma unor foarfece, care trăiește mai ales pe stejari (Cerambyx heros); (reg.) gornic.
3. mușchi fixat între osul iliac și fața internă a tibiei (prin a cărui contracție se produce încrucișarea picioarelor).
 

croitură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (croi + -tură)

1. tăietură cu foarfecele într-un material; croială.
2. haina sau materialul croit.