OK
X
accepție
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acception, lat. acceptio)
1.
sens,
înțeles
al
unui
cuvânt;
semnificație.
acceptanță
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. acceptance)
1.
fază
a
unui
dialog,
a
unei
relații
interpersonale,
realizată
pe
baza
încrederii,
ori
a
consensului
de
idei;
accepție.
neologism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. néologisme)
1.
cuvânt
nou,
împrumutat
dintr-o
limbă
străină
sau
creat
prin
mijloace
proprii
în
limba
respectivă;
(p.
restr.)
împrumut
lexical
recent.
2.
accepție
nouă
a
unui
cuvânt.
semnificație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. signification)
1.
înțeles;
conținut
semantic
al
unui
cuvânt,
al
unui
semn;
sens,
accepție;
denotație.
2.
însemnătate,
importanță,
valoare
a
unui
lucru.
3.
mesaj
(3).
sens
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. sens, lat. sensus)
1.
înțeles,
semnificație,
accepție
(a
unui
cuvânt).
2.
într-un
anumit
~
=
dintr-un
anumit
punct
de
vedere.
3.
conținut.
4.
rost,
noimă,
rațiune.
5.
direcție,
orientare.
6.
~
unic
=
sistem
de
circulație
a
vehiculelor
într-o
singură
direcție
pe
arterele
cu
mare
afluență.
7.
(mat.,
fiz.)
fiecare
dintre
cele
două
posibilități
de
succesiune
a
elementelor
unui
ansamblu
continuu
ordonat
cu
o
singură
dimensiune.