Dictionar

amânător, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (amână + -tor)

1. care amână, întârzie.
 

răsămăna

Parte de vorbire:  vb. intr. (învechit)  
Etimologie: (răs- + sămăna)

1. a semăna în toate părțile; a împrăștia, a risipi.
 

ad quem

Parte de vorbire:  loc. adj.  
Etimologie: (lat. ad quem)

1. (despre termenul unei amânări) până la care.
 

aeriform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aériforme)

1. (chimie) care are aspectul sau proprietățile fizice ale aerului; care seamănă cu aerul.
2. (chimie) care se află în stare gazoasă.
 

alter ego

Parte de vorbire:  s. m.  
Etimologie: (lat. alter ego, al doilea eu)

1. persoană care se aseamănă întru totul cu alta, încât i se poate substitui.
2. prieten nedespărțit.
 

amiloid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amyloïde)

1. (substanță) care seamănă cu amidonul.
 

anevrismatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anévrismatique)

1. care se aseamănă cu un anevrism.
 

antivedetă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după engl., fr. anti-star)

1. artist care nu are veleități de vedetă.
2. vedetă care seamănă cu publicul său, prin gusturi, înfățișare, comportament etc.