OK
X
legitimație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. légitimation)
1.
act,
document
personal
care
atestă
oficial
identitatea
unei
persoane.
abonament-legitimație
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (din abonament + legitimație)
1.
legitimație
care
permite
posesorului
să
călătorească
cu
anumite
mijloace
de
transport.
legitimație-abonament
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (din legitimație + abonament)
1.
document
care
servește
atât
ca
legitimație
cât
și
ca
abonament.
ecuson
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. écusson)
1.
mică
bucată
de
stofă
sau
de
mătase
cusută
pe
o
uniformă
militară
indicând
arma,
unitatea
etc.
2.
mică
piesă
de
plastic,
de
metal
sau
țesătură,
purtată
ca
legitimație
la
locul
de
muncă,
la
congrese
etc.
3.
stemă,
blazon.
4.
placă
de
metal
sau
alt
material
în
formă
de
scut,
care
poartă
anumite
însemne.
5.
loc
încadrat
de
decorații
și
ornamente
pe
care
se
sculptează
piese
heraldice
sau
inscripții.
pașaport
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. passaporto, fr. passeport, rus. paşport)
1.
document
(carnet)
care
servește
drept
legitimație
cetățeanului
unui
stat
în
străinătate.
2.
(fam.)
a
da
~ul
(cuiva)
=
a
se
debarasa
de
cineva.
abonament-legitimație
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (din abonament + legitimație)
1.
legitimație
care
permite
posesorului
să
călătorească
cu
anumite
mijloace
de
transport.
legitimație-abonament
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (din legitimație + abonament)
1.
document
care
servește
atât
ca
legitimație
cât
și
ca
abonament.