Dictionar

stelar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. stellaire, lat. stellaris)

1. referitor la stele.
2. în formă de stea; stelat.
3. ganglion ~ = ganglion cervical al sistemului simpatic, care prezintă ramificații stelare.
 

ASTER-, ASTERO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (grec. aster, eros „stea”)

1. „stea, asterisc, steluță; stelar, stelat”.
 

asteronom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astéronome)

1. cavitate stelară produsă prin roaderea de către larvele insectelor a țesutului vegetal.
 

cvasistelar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. quasistellar)

1. (despre un astru) a cărui imagine fotografică este punctuală ca a unei stele, dar a cărui natură nu este stelară.
 

intersideral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. intersidéral)

1. referitor la spațiul dintre stele; care se află între stele; interstelar.
 

protogalaxie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. protogalaxie)

1. materie gazoasă pulverulentă, interstelară, de la care se formeasă o galaxie.
 

skidiving

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. skidiving)

1. sport asemănător parașutismului, de care se deosebește prin cădere liberă ce precede deschiderea parașutei, timp în care mai mulți parașutiști se adună într-o formație stelară.