Dictionar

acromat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n., III. s.m.f.  
Etimologie: (fr. achromat, germ. Achromat)

1. I. (despre sisteme optice) care nu prezintă aberație cromatică; acromatic.
2. II. sistem optic căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberația cromatică.
3. III. persoană care nu poate distinge culorile.
 
 
 

acromatină

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT achromatinum
2. FR achromatine
3. EN achromatin
4. DE Achromatin
5. RU aхромaтин
6. HU akromatin
 

acromatină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. achromatine)

1. substanță necolorabilă din nucleul celular.
 

acromatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. achromatisme)

1. proprietate a unui sistem optic de a fi acromatic.
 

acromat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n., III. s.m.f.  
Etimologie: (fr. achromat, germ. Achromat)

1. I. (despre sisteme optice) care nu prezintă aberație cromatică; acromatic.
2. II. sistem optic căruia i-a fost corectată sau înlăturată aberația cromatică.
3. III. persoană care nu poate distinge culorile.
 
 

acromatism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. achromatisme)

1. proprietate a unui sistem optic de a fi acromatic.
 

acromatiza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. achromatiser)

1. a corecta sau a înlătura aberația cromatică; a face acromatic.
2. a elimina culorile irizate văzute în imaginea unui obiect.
 

acromatop, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. achromatope)

1. I. legat de acromatopsie; acromatopsic.
2. II. persoană afectată de acromatopsie; acromatopsic.
 

acromatopsic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. achromatopsique)

1. (suferind) de acromatopsie, defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge culorile; acromatop.