disimulație
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. dissimulation, lat. dissimulatio)
Etimologie: (fr. dissimulation, lat. dissimulatio)
1. acțiunea de a disimula și rezultatul ei; disimulare.
2. faptul de a ascunde sau de a fi ascuns, de a masca un obiect, un sentiment, o acțiune etc.
3. acțiune prin care o persoană încearcă să ascundă, prin minciună sau prin mijloace frauduloase, un fapt jenant sau compromițător.
4. (var.) disimulațiune, (înv.) disimulăciune.