OK
X
depista
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. dépister)
1.
a
descopri,
a
da
de
urma
unui
lucru
ascuns,
tăinuit.
secret, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. secret, lat. secretus)
1.
adj.
tainic,
tăinuit,
ascuns.
2.
mascat,
ascuns
privirii.
3.
s.
n.
ceea
ce
este
ținut
în
taină,
ce
nu
se
dă
publicității;
mister.
4.
mijloc,
procedeu
eficace
și
special
pentru
a
obține
ceva.
5.
ceea
ce
constituie
condiția
intimă
a
unei
științe,
unei
arte.
ascuns
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. absconditus)
1.
așezat
astfel
încât
să
nu
poată
fi
văzut
sau
găsit
de
alții;
invizibil.
2.
nefolosit,
nevalorificat;
acoperit,
nedescoperit.
3.
care
are
obiceiul
să-și
ascundă
gândurile
sau
faptele.
4.
tainic,
tăinuit;
misterios.
depistaj
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (cf. fr. dépistage)
1.
acțiunea
de
a
depista,
de
a
descoperi
pe
cineva,
ceva,
după
o
cercetare
meticuloasă
și
rezultatul
ei;
depistare.
2.
aflare
a
urmei
unui
lucru
ascuns,
tăinuit,
necunoscut.
3.
(medicină)
identificarea
persoanelor
cu
o
boală
sau
cu
risc
crescut
de
a
avea
o
boală.
4.
(medicină)
mulțimea
măsurilor
profilactice
menite
să
descopere
anumite
boli
sau
anumiți
pacienți.
depistare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (depista)
1.
acțiunea
de
a
depista
și
rezultatul
ei;
depistaj,
depistat.
2.
aflare
a
urmei
unui
lucru
ascuns,
tăinuit,
necunoscut;
cercetare.