OK
X
adenofaringită
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. adénopharyngite)
1.
inflamație
a
țesutului
limfoid
al
faringelui.
agranulocitar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. agranulocytaire)
1.
referitor
la
agranulocite.
2.
(med.)
angină
~ă
=
faringită
acută
manifestată
în
stări
de
agranulocitoză,
care
se
caracterizează
prin
ulcerații
ale
mucoaselor
necrotice
ale
gurii
și
orofaringelui.
anghină/angină
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. angine, lat. angina)
1.
inflamație
a
mucoasei
din
fundul
gâtului
sau
a
faringelui,
însoțită
de
greutatea
de
a
înghiți;
angor.
2.
~
pectorală
=
afecțiune
caracterizată
prin
accese
de
sufocare
și
dureri
în
regiunea
inimii.
angină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. angine, lat. angina)
1.
inflamație
a
faringelui
și
a
amigdalelor
care
împiedică
înghițirea
și
respirația.
2.
(expr.)
~
pectorală
=
boală
care
se
caracterizează
prin
dureri
în
regiunea
inimii
și
prin
accese
de
asfixie
și
care
se
datorează
unor
alterări
funcționale
sau
anatomice
ale
arterelor
coronare;
angor.
3.
(var.)
(pop.)
anghină.
bucofaringe
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. buccopharynge)
1.
(anat.)
regiune
mediană
a
faringelui;
orofaringe.
faringectomie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. pharyngectomie)
1.
(med.)
ablațiunea
faringelui,
parțială
sau
totală,
efectuată
de
obicei
în
oncologie.