Dictionar

angină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. angine, lat. angina)

1. inflamație a faringelui și a amigdalelor care împiedică înghițirea și respirația.
2. (expr.) ~ pectorală = boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii și prin accese de asfixie și care se datorează unor alterări funcționale sau anatomice ale arterelor coronare; angor.
3. (var.) (pop.) anghină.
 

bombaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bombage)

1. deformare a unei plăci având o suprafață convexă.
2. deformare prin bombare a capacelor cutiilor de conserve în urma alterării conținutului.
 

genuin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. genuinus)

1. care nu a suferit alterări, modificări, manipulări; natural, veritabil, pur.
2. (fig.) care dezvăluie sinceritate și spontaneitate.
 

înălbire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. înălbi)

1. acțiunea de a (se) înălbi și rezultatul ei; înălbit.
2. albinism, depigmentare, etiolare.
3. (bot.) albirea sau panașarea patologică a unor organe din cauza lipsei, a insuficienței sau a alterării clorofilei.
4. (hort.) creștere forțată a unor legume la întuneric pentru a obține frunze și pețioluri de culoare albă-gălbuie, lipsite de amăreală.
 

împuțire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. împuți)

1. căpătare a unui miros rău din cauza alterării.
2. intrare în putrefacție.
3. umplere a unui spațiu cu un miros greu, (ca) de corp intrat în putrefacție.
4. (fig.) trândăvire.
5. (trivial) bășire.
 

sărbezit, -ă

Parte de vorbire:  adj. (reg.)  
Etimologie: (vb. sărbezi)

1. (despre lapte sau produse lactate) acrit, în urma alterării.