Dictionar

arivism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. arrivisme)

1. comportament de arivist, persoană hotărâtă să reușească, să parvină prin orice mijloace și cu orice preț.
2. comportament inspirat de o ambiție fără scrupule.
 

arivist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. arriviste)

1. persoană hotărâtă să reușească, să parvină prin orice mijloace.
 

casant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cassant)

1. care se sparge sau se sfărâmă ușor; casabil, fragil.
2. (fig.; despre modul de a vorbi al cuiva) tăios.
3. care posedă un caracter ferm, categoric; hotărât.
4. (anton.) incasant.
 

categoric, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. catégorique)

1. (și adv.) precis, hotărât; necondiționat.
2. (log.; despre judecăți) în care legătura dintre subiect și predicat este necondiționată și sigură.
 

concertat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. concerté, it. concertato)

1. stabilit, hotărât împreună cu alții; care rezultă dintr-o înțelegere, convenit.
 

decis, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. deciso)

1. ferm, hotărât; categoric, tranșant.