Dictionar

evidențiat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (evidenţia)

1. (cel) care s-a remarcat (în muncă); căruia i s-au recunoscut oficial meritele.
 

fourierist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. fouriériste)

1. I. referitor la fourierism (sistem politic, economic și social conceput de Charles Fourier, format din falanstere (asociații) de producători și consumatori, care urmau să-și pună în comun bunurile și munca).
2. II. adept al fourierismului; falansterian.
 

salariat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. salarié)

1. I. care primește un salariu.
2. (despre muncă) recompensată, plătită cu un salariu.
3. II. persoană care primește un salariu, care este plătită de un angajator.
 

sisific, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (Sisif, n. pr. + -ic)

1. (despre muncă) care cere eforturi îndelungate, istovitoare și zadarnice.