Dictionar

areopag

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aréopage, lat. areopagus)

1. tribunal suprem în Atena antică.
2. (fig.) adunare de juriști, oameni de stat, de știință, de litere etc. reuniți pentru a examina o problemă foarte importantă.
 

bandă 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bande, it. bande, /3/ engl. band)

1. grup de oameni (reuniți în scopuri necinstite); clică.
2. (glumeț) grup de prieteni care umblă împreună.
3. ansamblu muzical instrumental; band; trupă de muzicanți.
 

cefalopag

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. céphalopage)

1. monstru din doi indivizi reuniți prin extremitățile cefalice.
 

metopag

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. métopage)

1. monstru format din doi indivizi, reuniți frunte la frunte.
 

multivalent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. multivalent)

1. polivalent.
2. cu mai mulți cromozomi reuniți.
 

plurivalent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. plurivalent)

1. polivalent.
2. (fig.) multilateral.
3. (biol.) cu mai mulți cromozomi reuniți.