OK
X
detalonare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. détalonnage)
1.
(tehn.)
teșitură
pe
fața
de
așezare
a
sculelor
așchietoare.
2.
operație
prin
care
se
obține
o
astfel
de
teșitură.
ebrazură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ébrasure)
1.
lărgire
oblică,
teșitură
în
interiorul
unui
zid,
la
uși
sau
ferestre.
fațetă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. facette)
1.
fiecare
dintre
fețele
mici
ale
unui
poliedru;
fiecare
dintre
fețele
unei
pietre
prețioase.
2.
~
de
cuțit
=
teșitură
a
muchiei
tăietoare
la
cuțitele
de
prelucrare
prin
așchiere.
3.
ochi
de
~e
=
ochi
compus
al
insectelor.
4.
(poligr.)
placă
de
fontă
pentru
fixarea
plăcilor
de
stereotipie.