OK
X
microtransmițător
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (micro1- + transmiţător)
1.
transmițător
(III)
de
dimensiuni
(foarte)
reduse.
retransmițător
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. retransmitteur)
1.
(telec.)
aparat
care
retransmite
automat
semnalele
pe
care
le
primește.
transmițător, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (după fr. transmetteur)
1.
adj.
care
transmite;
emițător.
2.
s.
m.
cel
care
transmite
(cu
ajutorul
unui
aparat
emițător).
3.
s.
n.
aparat
pentru
transmiterea
semnelor
telegrafice
sau
radiofonice.
microb
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. microbe)
1.
denumire
generică
dată
unor
microorga-nisme
vegetale
sau
animale
(bacterii,
ciuperci,
virusuri),
agenți
transmițători
ai
anumitor
boli.
microtransmițător
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (micro1- + transmiţător)
1.
transmițător
(III)
de
dimensiuni
(foarte)
reduse.
telefon
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. téléphone)
1.
telecomunicație
prin
intermediul
undelor
electromagnetice
propagate
de-a
lungul
unor
fire;
ansamblul
instalațiilor
folosite
în
acest
scop.
2.
aparat
electric,
dintr-un
transmițător
și
un
receptor,
pentru
transmiterea
la
distanță
a
vorbirii;
post
telefonic.
3.
chemare
telefonică.
4.
numărul
telefonului
unui
abonat.