Dictionar

trocar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. trocart, germ. Trokar)

1. instrument chirurgical pentru puncții.
 

electrocar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. electrocar)

1. cărucior autopropulsat electric, folosit pentru transportul de materiale.
 

axometrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. axométrie)

1. determinare a poziției spațiale a axei medii a undelor electrocardiografice.
 

biopuncție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bioponction)

1. obținerea cu ajutorul unui trocar special a unui mic fragment de organ, pentru diagnostic.
 

cefalocenteză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. céphalocentèse)

1. (med.) perforarea craniului la nivelul fontanelei cu ajutorul unui trocar pentru a-i reduce volumul (în caz de hidrocefalie); puncție cerebrală.
 

dextrocardiogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dextrocardiogramme)

1. parte a unei electrocardiograme care corespunde ventricolului drept.
 

electrocardiograf

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. électrocardiographe)

1. aparat pentru electrocardiografie.
 

electrocardiogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. électrocardiogramme)

1. grafic obținut prin electrocardiograhie.