turnir
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (germ. Turnier)
Etimologie: (germ. Turnier)
1. competiție în evul mediu occidental, în cadrul unei serbări, în cursul căreia cavalerii se întreceau în lupte cu armele.
2. (sport) concurs, competiție cuprinzând mai multe serii de probe sau de manșe.
3. (fig.) luptă; emulație.