OK
X
plantago
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., lat. plantago)
1.
plantă
erbacee
cuprinzând
o
mulțime
de
specii
sălbatice;
pătlagină.
plantaginacee
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. plantaginacées)
1.
familie
de
plante
erbacee,
cu
frunze
dispuse
în
rozetă
bazală,
cu
flori
hermafrodite,
rar
unisexuate,
dispuse
în
spice,
și
cu
fructe
capsule
sau
nucule:
plantago.
pindanică
Parte de vorbire:
s.f. (reg.)
Etimologie: (nec.)
1.
plantă
erbacee
cu
frunzele
dispuse
în
formă
de
rozetă,
din
mijlocul
căreia
ies
lujerele
spicelor
de
flori,
care
crește
pe
câmp,
mai
ales
în
locuri
umede;
mică,
cu
frunze
ovale,
late,
cu
unul
sau
mai
multe
lujere
care
poartă
spicele
de
flori
de
culoare
roz,
și
care
are
întrebuințări
în
medicina
populară
(Plantago
major);
pătlagină.