protandrie
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. protandrie)
Etimologie: (fr. protandrie)
1. (bot.) modalitate de hermafroditism în care anterele (organele mascule) se dezvoltă înaintea stigmatelor (organele femele care colectează polen), ceea ce evită autogamia; proterandrie.
2. (zool.) modalitate de hermafroditism în care specia este mai întâi mascul, apoi femelă, pentru a îmbunătăți eficiența reproductivă; proterandrie.
3. (antonime) protoginie, proteroginie.