OK
X
rivaliza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. rivaliser)
1.
a
aspira,
a
tinde
să
ajungă,
să
întreacă
pe
cineva;
a
concura.
2.
a
sta
alături
de...;
a
egala.
rivalizare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. rivaliza, cf. fr. rivalisation)
1.
faptul
de
a
rivaliza.
2.
disputare
cu
cineva
a
unei
situații,
a
unui
merit,
a
unui
talent
etc.
3.
aspirație
la
egalarea
(sau
la
depășirea)
cuiva;
valoare,
importanță,
frumusețea
etc.
apropiată
sau
egală
cu
a
cuiva
sau
a
ceva.
coopera
Parte de vorbire:
vb. intr.
Etimologie: (fr. coopérer, lat. cooperari)
1.
a
acționa,
a
lucra
împreună
cu
cineva
pentru
a
realiza
ceva;
a
participa,
a
contribui
la
o
lucrare
sau
la
o
acțiune
comună;
a
colabora,
a
conlucra.
2.
(antonime)
a
concura,
a
rivaliza.
disputa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. disputer, lat. disputare)
1.
tr.
a
fi
în
luptă,
a
lupta
pentru
ceva;
a
rivaliza.
2.
intr.
a
susține
o
dispută;
a
discuta
în
contradictoriu.
3.
refl.
(despre
competiții
sportive)
a
avea
loc,
a
se
desfășura.
rivalizare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. rivaliza, cf. fr. rivalisation)
1.
faptul
de
a
rivaliza.
2.
disputare
cu
cineva
a
unei
situații,
a
unui
merit,
a
unui
talent
etc.
3.
aspirație
la
egalarea
(sau
la
depășirea)
cuiva;
valoare,
importanță,
frumusețea
etc.
apropiată
sau
egală
cu
a
cuiva
sau
a
ceva.