Dictionar

adulter, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. adultère, lat. adulterium)

1. adj. (despre soți) care încalcă fidelitatea conjugală.
2. s.n. întreținere a relațiilor sexuale în afara căsătoriei; (înv.) adulteriu.
 

adultera

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. adultérer)

1. a altera sau a deteriora ceva, a corupe un lucru pur; a denatura (un text).
 

adulterare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adultération, engl. adulteration)

1. acțiunea de a adultera și rezultatul ei; falsificare, denaturare; alterare a unui text.
 

adulterin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adultérin, lat. adulterinus)

1. (despre copii) născut dintr-un adulter.
2. (bot.; despre organe) fals, neadevărat.
 

adulter, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. adultère, lat. adulterium)

1. adj. (despre soți) care încalcă fidelitatea conjugală.
2. s.n. întreținere a relațiilor sexuale în afara căsătoriei; (înv.) adulteriu.
 

adulterin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adultérin, lat. adulterinus)

1. (despre copii) născut dintr-un adulter.
2. (bot.; despre organe) fals, neadevărat.
 

fals; neadevărat (organ)

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT falsus; spurius; pseudo-; adulterinus
2. FR faux; fausse; pseudo-
3. EN pseudo-; false; spurious; untrue
4. DE falsch; pseudo-; unecht; scheinbar
5. RU лживый; ложный; псевдо-; фaлвшивый
6. HU ál, hamis (szerv)
 

curvi

Parte de vorbire:  vb. intr.  
Etimologie: (curvă)

1. a duce o viață desfrânată; a trăi în desfrâu; a comite un adulter; a curvări, a curvăsări.
2. a avea relații sexuale numeroase cu diferite persoane; a se prostitua; a curvări, a curvăsări.
 

adulterare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adultération, engl. adulteration)

1. acțiunea de a adultera și rezultatul ei; falsificare, denaturare; alterare a unui text.