OK
X
complotist, -ă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (complot + -ist)
1.
cel
care
participă
la
un
complot;
conjurat;
conspirator.
complotism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (it. complottismo)
1.
tactica
anarhiștilor,
a
complotiștilor.
2.
explicație
care
descrie
un
eveniment
ca
rezultat
din
acțiunea
planificată
și
ascunsă
a
unui
grup
mic,
atunci
când
alte
explicații
sunt
mai
probabile;
teoria
conspirației,
conspiraționism.
conjurat, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. conjuré, lat. coniuratus)
1.
cel
care
face
parte
dintr-o
conspirație;
persoană
care
participă
la
o
conjurație;
complotist.
puci
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Putsch)
1.
lovitură
de
stat
violentă,
provocată
de
un
grup
de
complotiști.
rozacrucian, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. rosicrucien)
1.
s.
m.
f.
membru
al
unei
confrerii
de
iluminați
care
exista
în
Germania
în
sec.
XVII;
complotist,
conspirator.
2.
adj.
referitor
la
rozacrucieni.