OK
X
divizat; împărțit
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
divisus
2.
FR
divisé;
scindé;
partagé
3.
EN
divided
4.
DE
aufgeteilt;
geteilt
5.
RU
рaзделенный
6.
HU
osztott,
tagolt
bigeminat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. bigéminé)
1.
(despre
frunze)
cu
pețiol
comun
divizat
în
două.
2.
(despre
puls)
a
cărui
pulsație
normală
este
urmată
de
o
extrasistolă.
3.
(despre
golul
unei
ferestre,
uși)
divizat
în
patru
părți.
bipenatifid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. bipennatifide)
1.
(despre
frunze
compuse)
cu
limbul
divizat
în
mai
multe
segmente
dispuse
penat.
canțonă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. canzone)
1.
poezie
lirică
medievală
cu
tematică
erotică,
divizată
în
mai
multe
strofe.
2.
cântec
italian
pe
mai
multe
voci
din
epoca
Renașterii,
transcris
apoi
pentru
instrumente
spre
a
deveni
o
formă
polifonică
strofică.
cvadrifid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. quadrifide)
1.
(despre
frunze)
divizat
în
patru.
2.
(bot.)
având
patru
diviziuni.
DIFI-, DIFIO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (fr. diphy/o/-, cf. gr. diphes)
1.
„dublu,
divizat”.
-FID
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (fr. -fide, cf. lat. fidus „tăiat, divizat”)
1.
„despicat,
divizat,
împărțit”.