Dictionar

aminemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aminémie)

1. prezența în sânge a bazelor aminice.
 

catecolamine

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catécholamines)

1. compuși aromatici aminați de tipul adrenalinei.
 

adelfie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adelphie)

1. (bot.) concreștere a două sau mai multe organe (stamine, ramuri).
2. (bot.) reunirea în fascicule a staminelor prin filamentele lor.
 

AGROSTO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. agrosto-, cf. gr. agrostis „buruiană, iarbă”)

1. „iarbă, pășune; graminee”.
 

agrostografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agrostographie)

1. studiu și descriere sistematică a gramineelor.
 

aldimine

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aldimines)

1. substanțe care derivă de la aldehide, care, prin reducere, dau amine primare.
 

alfa 2

Parte de vorbire:  s.m. inv.  
Etimologie: (fr. alfa)

1. plantă graminee din Africa și Spania, pentru hârtie, fibre, țesături etc.
2. hârtie ~ = hârtie de calitate superioară, din frunzele acestei plante.
 

amarilidacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amaryllidacées)

1. familie de plante monocotiledonate erbacee, cu staminele și ovarul aderent la calciu: ghiocelul.