Dictionar

atrapă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. attrape)

1. aparență înșelătoare; păcăleală.
2. obiect destinat a înșela prin amuzament.
3. siluetă, manechin pentru atragerea vânatului.
 

bon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bon)

1. dovadă, înscris care autorizează pe deținător să primească ceva; notă de plată cu care se achită o marfă etc.
2. ~ de tezaur = titlu de credit emis de stat pentru atragerea de fonduri private.
 

brain-drain

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer. brain-drain, drenarea creierelor)

1. fenomen de emigrare prin atragerea cadrelor de specialiști din țările în curs de dezvolare în cele industrializate.
 

defensism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. défensisme)

1. atitudine a reacțiunii din primul război mondial, care, sub lozinca „apărării patriei”, urmărea atragerea maselor în acest război.
 

adelfotaxie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. adelphotaxis)

1. citotropism cu atragerea reciproca a zoosporilor liberi datorită unei excitabilități specifice.