Dictionar

acetilare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. acétylation)

1. introducere a radicalului acetil în molecula unui compus organic.
 

alilic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allylique)

1. (despre alcool) care conține radicalul alil.
 

ambasadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ambassade)

1. reprezentanță diplomatică a unei țări, condusă de un ambasador.
2. ansamblul agenților diplomatici; localul în care își desfășoară activitatea.
3. (fig.) solie, misiune.
 

aminare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. amination)

1. introducere a radicalului amino în molecula unui compus.
 

ancolură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. encolure)

1. (hipologie) parte a corpului între cap, greabăn și piept; gâtul calului.
 

balotadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Ballotade)

1. mișcare de dresaj înalt în care calul execută cu toate picioarele deodată o săritură în sus și înapoi.