Dictionar

ambasadă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ambassade)

1. reprezentanță diplomatică a unei țări, condusă de un ambasador.
2. ansamblul agenților diplomatici; localul în care își desfășoară activitatea.
3. (fig.) solie, misiune.
 

cancelariat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cancellariat)

1. funcția de cancelar; localul unde își exercită atribuțiile.
 

club 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. club)

1. cerc pe lângă o întreprindere, o instituție, un sindicat etc., unde se reunesc membrii săi în timpul liber pentru activități cultural-educative, sport etc.
2. (în țările capitaliste) asociație (politică), cerc de persoane care se întrunesc regulat într-un anumit local; localul însuși.
3. (mar.) vergă montată pe bompresul corăbiilor mari pentru a susține marginea de întinsură a velelor triunghiulare numite focuri.
 

comisariat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. commissariat, rus. komissariat)

1. secție a unei poliții orășenești condusă de un comisar; localul în care funcționează (cf. terminologiei exsovietice).
2. organ de conducere militară locală care ținea evidența situației militare a cetățenilor.
3. instituție sovietică condusă de un comisar (3).
 

inspectorat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inspectorat)

1. serviciu având sarcina de a inspecta activitatea unităților în subordine; localul unde este instalat.
2. funcția de inspector; timpul cât se exercită.
 

jandarmerie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. gendarmerie)

1. corp militar sau poliție militară care menține siguranța publică.
2. corp de armată în regimul burghezo-moșieresc, însărcinat în special cu paza și cu menținerea ordinii la sate.
3. (înv.) meserie a jandarmului.
4. localul în care își are sediul; cazarmă.
5. (var.) (înv.) jendarmerie, (pop.) jăndărie.