claviatură
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (germ. Klaviatur)
Etimologie: (germ. Klaviatur)
1. sistemul clapelor la orgă, pian, clavecin, acordeon etc.
2. totalitatea clapelor sau a butoanelor de comandă la mașina de scris ori la calculat etc.
3. grup de robinete care deservesc conductele legate la o pompă, la un rezervor.