Dictionar

lame

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lamé)

1. țesătură de mătase, bumbac sau lână cu fire metalice fine.
 

lamelă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT lamella
2. FR lamelle
3. EN lamel; lamella; gill
4. DE Lamelle; Plättchen
5. RU плaстинкa
6. HU lemez
 

lamela

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (it. lamellare)

1. a supune operației de lamelare.
2. a prelucra un material în lamele.
 

lamelă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lamelle, lat. lamella)

1. plăcuță subțire de sticlă, de metal sau de lemn; lamă mică.
2. lamă subțire de țesut osos.
3. expansiune celulară în formă de lamă.
 

lamelar

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT lamellaris; lamelliformis
2. FR lamellaire; lamelliforme; lamelloïde
3. EN lamel-shaped; plate-like; lamellar; lamelliforme; laminate
4. DE lamellenförmig; plattenförmig; plättchenförmig
5. RU плaстинкообрaзный
6. HU lemezszerű, lemez alakú
 

lamelar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. lamellaire)

1. cu structură în formă de lamele.
 

lamelare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. lamela)

1. operație de asamblare într-un bloc a mai multor lamele în scopul obținerii unor elemente de construcție mai mari sau mai rezistente.
2. prelucrare a unui material în lamele.
3. (sinon.) lamelație.
 

abrogație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abrogation, lat. abrogatio)

1. (jur.) anulare, suprimare (a unei legi, a unui regulament etc.); abrogare.
 

absenteism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)

1. absență frecventă și nemotivată dintr-un loc de muncă.
2. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar.
3. neparticiparea la alegeri sau la ședințe politice.
4. ~ parlamentar = practică folosită de deputații opoziției constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi.
 

adelfie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adelphie)

1. (bot.) concreștere a două sau mai multe organe (stamine, ramuri).
2. (bot.) reunirea în fascicule a staminelor prin filamentele lor.
 

adnat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. adnatus)

1. (bot.; despre organe) crescut pe un alt organ; atașat direct, părând să se unească.
2. (referitor la lamelele unei ciuperci) aderent.
 

agaricacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agaricacées)

1. familie de ciuperci bazidiomicete, având pălăria la partea inferioară cu lamele dispuse radial.
 

aleurospor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. aleurospore)

1. (biol.) spor vegetativ, pe hifele miceliene.
2. (bot.) spor format pe cale vegetativă, lateral sau terminal, pe filamentul micelian (ciuperci).