Dictionar

aluminizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. aluminisation)

1. (tehn.) acoperire cu aluminiu, la temperatură ridicată, a metalelor feroase pentru a le proteja împotriva oxidării; aluminizat, alitare.
 

amagnetic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. amagnétique)

1. care nu prezintă magnetism; care nu are proprietăți magnetice, care nu atrage metalele feroase și care nu poate fi atras de un magnet; nemagnetic.
 

bonderiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. bondériser)

1. a supune operației de fosfatare a unor metale feroase pentru a le feri de rugină.
 

caloriza

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. caloriser)

1. (tehn.) a efectua o calorizare; a acoperi cu aluminiu, la temperatură ridicată, metale feroase pentru a le proteja împotriva oxidării; a aluminiza.
 

calorizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (caloriza, după fr. calorisation)

1. acoperirea metalelor feroase cu aluminiu, la temperatură ridicată, pentru a le proteja împotriva oxidării; alitare, aluminizare.
 

ferobacter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ferrobactér)

1. bacterie care eliberează energie prin transformarea sărurilor feroase în săruri ferice.