Dictionar

alogonie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allogonie)

1. (biol.) modificare a formulei datorată mutației.
 

apotropaic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. apotropaïque)

1. (despre obiecte sau formule magice) destinat apărării împotriva duhurilor rele.
 

arsis

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat., gr. arsis)

1. timpul slab, neaccentuat, al unei formule ritmice.
2. accent tonic.
 

axiomă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. axiome, lat., gr. axioma)

1. adevăr fundamental admis ca real fără a fi demonstrat.
2. (mat.) enunț primar acceptat fără demonstrație, pe baza căruia se formulează o teoremă.
 

ceremonial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cérémonial, lat. cacceremonialis)

1. adj. care ține de ceremonie; ritual.
2. s. n. totalitatea formulelor și a regulilor care se folosesc la anumite ceremonii.
 

codex

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat. codex)

1. manuscris vechi, legat în maniera cărților moderne; codice.
2. culegere de legi; cod.
3. compendiu oficial de formule de medicamente și medicamente autorizate.